MIRCEA CORNISTEANU

 Mircea Cornisteanu s‑a nascut la 13 aprilie 1944 in Bucuresti. Este absol­vent al Facultatii de limba si literatura romana a Universitatii Bucu­resti, promotia 1967 si al Facultatii de regie teatru a I.A.T.C., promotia 1973, clasa Radu Penciulescu. Intre 1967–1969 a fost profesor de limba romana la o scoala generala din judetul Ialomita, din 1973 pana in 1990 regizor la Teatrul National din Craiova, intre 1990–1999 regizor al Teatrului „C.I.Nottara”, din 1997–2000  regizor si director al Teatrului „Sica Alexan­drescu” din Brasov, iar intre 19951999, profesor de regie la Academia de Teatru si Film Bucuresti. Din decembrie 2000 este director general al Teatrului National Craiova. In peste 30 de ani de cariera a realizat peste 140 de spectacole pe scenele a mai mult de 20 de teatre profesioniste din tara si strainatate (Polonia, fosta U.R.S.S.), spectacole de teatru, teatru de papusi, musical‑uri, opereta si teatru de televiziune.


Pentru spectacolele realizate, a obtinut peste 15 premii pentru regie sau cel mai bun spectacol la diferite competitii si festivaluri, printre care premiul A.T.M. pentru regie pe anul 1982 pentru „O scrisoare pierduta” la Teatrul National Craiova, si premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 1989 pentru „Unchiul Vanea” tot la Teatrul National Craiova, Premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie pentru „Dale Carnavalului” la Festivalul National de Comedie Galati 2002. Diploma Ministerului Culturii al fostei U R S S pentru „Interesul general” de Aurel Baranga la Teatrul „Stanislavski” din Erevan, in 1982. Marele Premiu si premiul pentru regie la Festivalul teatrelor maghiare din strainatate de la Kisvarda‑Ungaria pentru „Cui i‑e frica de Virginia Woolf?” de Eduard Albee la Teatrul National din Tirgu Mures, sectia maghiara, in 1996, premiul pentru cel mai bun spectacol si premiul pentru regie la Festivalurile de la Galati si Brasov pentru „Auditia” de Al.Galin, realizat la Teatrul de Comedie Bucuresti, 2005. Realizator al primei „integrale Caragiale” la Teatrul National Craiova. Autor, singur sau in colaborare cu Titus Popovici, de scenarii de film, traduceri, colaje, dramatizari dupa care  s‑au realizat spectacole sau filme TV sau de cinema.


 


1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?


 


Desigur ca Romania actuala este mult diferita de cea de dinainte de 1989. Din punctul meu de vedere, cu toate relele actuale, progresul este evident, macar pentru faptul ca putem vorbi liber despre orice si ca nu trebuie sa ne fie frica de rude, prieteni, vecini sau colegi. Si intre corpul magistratilor de pe vremea comunistilor si cei de astazi cred ca exista mari deosebiri. Inamovibilitatea este un castig care ar fi putut face corpul judecatorilor mult mai performant decat este in realitate. Cred ca persista inca la multi judecatori, dintre cei care au ramas in sistem de pe timpul ceausismului,mentalitatile acelor vremuri, obedienta fata de puterea politica, mai ales. E foarte posibil ca si cei mai tineri sa se lase influentati de aceste mentalitati, mai ales ca cei vechi sunt acum in pozitii cheie in sistem.                      





2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?


 


Cred ca solutia germana ar fi dat o alta fata Romaniei (a existat si punctul 8 de la Timisoara, solutie romaneasca asemanatoare), dar ea ar fi trebuit aplicata nu doar in cazul magistratilor, ci in mod generalizat, tuturor fostilor demnitari si colaboratori activi ai vechiului regim. In afara de asta, fostii magistrati sunt santajabili pentru ceea ce au facut pe vremuri. Si daca si magistratii dovediti ca fosti turnatori sunt prin fruntea bucatelor, alesi de colegii lor, ce‑ar mai fi se spus?


 


3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?


 


Nu stiu cum e prin alte parti, dar sunt sigur ca prin democratiile mai cu traditie incercarile de influentare a justitiei de catre politicieni sunt mult mai rare, pentru ca acolo politicienilor le e frica de magistrati si nu invers, ca la noi. Cred ca traficul de influenta, santajul si coruptia directa sunt cele mai raspandite metode de influentare a hotararilor judecatoresti sau a rechizitoriilor. Nu am dovezi concrete altele decat cele din media, dar in mod logic acestea sunt principalele mijloace.


 


4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?


 


Ca justitiabil, sunt obligat sa ma adresez acestui sistem si sa sper ca voi intra pe mana unui judecator impartial si bine pregatit. Daca as putea alege, m‑as da pe mana vreunui stabor tiganesc, mai sigur fiind ca acolo nu prea functioneaza pile, relatii bani sau telefoane.


Magistratul ar trebui sa fie un model de comportament civic, un om a carui autoritate morala sa‑l faca respectat de comunitate mai mult decat puterea pe care o are. Cum poate judeca un judecator sau procuror corupt, betiv, imoral sau escroc fapte asemanatoare ale altora? Poate pentru ca nu este pedepsit pentru faptele proprii de catre colegi, care nu o fac dintr‑o rau‑inteleasa solidaritate de breasla. Nu stiu daca poate exista un judecator ideal in afara lui Dumnezeu, dar sunt sigur ca un om care sta drept si‑i poate privi in ochi pe toti cei pe care i‑a judecat, are dreptul sa‑i judece in continuare. Daca voi avea nevoie sa fiu vreodata judecat, as dori sa apar in fata unui astfel de om, chiar daca m‑ar condamna.    


 


5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?


 


Nu stiu ce s‑ar putea face, cred ca dumneavoastra stiti mai bine, dar n‑aveti inca forta suficienta sau destul curaj sa va schimbati din interior. Sunt sigur ca daca ati incerca, lumea ar aprecia asta si ar fi alaturi de voi.

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

IOAN BOGDAN LEFTER IOAN BOGDAN LEFTER Ion Bogdan Lefter (n. 11 martie 1957, Bucuresti) este un scriitor, critic litera ... citeşte mai mult →